Bucuria este prin definitie un sentiment de mulțumire, de vie satisfacție sufletească. De desfătare, mângâiere, plăcere.

Fiecare clipa de bucurie pe care o traim este un dar facut atat noua insine cat si lumii intregi.

Dar cati inteleg acest lucru ?

Viata este mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea.

Si cu toate acestea ne lasam cuprinsi aproape fara incetare de tristeti, suparari, griji de tot felul lasandu-ne prada acestor amagitori care-si fac cuib in sufletul nostru, si ne erodeaza si surpa cu usurinta si viclenie de fiecare data slabul esafodaj pe care ne cladim sperantele noastre legate de un viitor si o viata mai buna.

Si pana la urma este firesc atata timp cat ne autosabotam de cele mai multe ori inconstient propriul nostru destin. Atata timp cat inca suntem captivi unor sabloane existentiale mostenite sau dobandite, cat si al unui mod de viata superficial si egoist, nu vom putea scapa din inchisoarea mentala care ne tine inca ca pe niste prizonieri in legaturi cumplite.

De aceea este imperios necesar sa cautam acel ceva, un model uman sau divin la care sa ne raportam si sa ne fie calauza in acest ocean involburat al vietii.

Acum ar trebui sa intelegem cu totii, ca fara raportarea noastra in mod continuu la adevar si legile divine nu facem decat sa esuam in mod lamentabil in toate actiunile noastre, fie ca stim, fie ca nu stim.

De aceea bucuria, este o stare inaltatoare care nu se poate asocia cu un mod de trai inferior, in care invidia, clevetirea, ura, mania, resentimentele sunt inca prezente in inimile noastre .

Bucuria adevarata se naste din iubire, din candoare, din bunatate.

Este necesar sa iubim, sa iertam, sa fim atenti la nevoile celor din jurul nostru care merita aceasta, sa fim recunoscatori pentru ca suntem sanatosi si putem experimenta viata cu tot ceea ce ea ne ofera.

Sa nu uitam sa zambim din toata inima, caci zambetul nostru sincer este dadator de bucurie si infuzeaza in fiinta noastra optimismul si buna dispozitie.

De multe ori auzim in jurul nostru sau citim in diverse locuri urmatoarea sintagma “sa traim clipa” .

A trai clipa inseamna de fapt a trai in bucurie in permanenta, a te bucura de tot ce viata iti ofera ca experienta. Si acumuland acum o clipa de bucurie, apoi alta clipa de bucurie, si asa mai departe vei constata ca viata ta devine usor, usor o zi de bucurie, o saptamana de bucurie, o luna de bucurie, si iata cum raiul devine posibil chiar din aceasta viata.

Sa ne silim ca fiecare clipa din viata noastra sa devina o clipa de prezenta, in care sa ne straduim si sa ne rugam din rasputeri ca lumina din noi sa nu devina intuneric.

Acum ca am vorbit atat de bucurie, evident ca vor fi multi, daca nu foarte multi care vor comenta si vor zice :” Cum sa te poti bucura in acest haos in care se traieste in permanenta ?” Lumea se imbulzeste, este grabita, nervoasa, zambetele lipsesc. Toti sunt ingrijorati, suparati . Pe ici pe colo cate o exceptie.

Si acum un exemplu din viata de zi cu zi.

Acum cateva zile traversand strada regulamentar, intr-o mare intersectie la o ora de varf, ora fiind cam 18 dupa amiaza, am vazut un politist care-si facea treaba constiincios, incercand sa mai tempereze nervozitatea, graba, tafnele conducatorilor auto grabiti.

Trecand pe langa el, l-am felicitat pentru ceea ce face, bucurandu-ma ca este acolo si contribuie la buna desfasurare a traficului si asa exasperant la acea ora in Bucuresti.

Si stiti ce mi-a raspuns, profund dezamagit “ Multumesc doamna, dar sa stiti ca nici de noi nu mai asculta si ne si injura “.

In aceste conditii unde ne aflam ?

Cand se vor schimba lucrurile? Evident atunci cand noi vom incepe sa ne transformam. Fiecare dintre noi.

Continuand cu exemplul de mai sus, cand vom ajunge in situatia oraşului Bohmte din Germania unde nu sunt nici  semafoare şi nici semne de circulaţie, unde legea este doar cea a bunului simt si a respectului reciproc ?

Sa meditam la cat de multe beneficii ar putea aduce practicarea clipei de bucurie in viata noastra. Oare cum ar arata lumea noastra atunci ?

Sa incepem chiar acum sa experimentam bucuria macar pentru o clipa.

Apoi sa crestem doza zilnic atat cat credem noi ca putem duce, dar sa perseveram si mai ales sa nu dezarmam.

Cei care doresc sa impartaseasca cu ceilalti experienta lor legata de acest subiect pot lasa comentariile mai jos.