Iata o intrebare care cu siguranta ti-o vei pune de indata ce vei auzi de transformare. Dupa care cu siguranta mintea va continua in stilul ei inconfundabil si cu alte semne de intrebare.

Oare de ce sa caut eu sa ma transform si la ce-mi foloseste ? Cine stie cat timp imi va lua acest proces, nici macar nu stiu ce ar insemna aceasta si ce presupune de fapt.

Iata doar cateva din gandurile care ti-ar putea da tarcoale atunci cand iti propui sa te transformi.

A te transforma inseamna cu alte cuvinte a-ti schimba caracterul, felul de a fi sau a te modifica în bine. Ei bine, te-ai putea intreba mai departe, si ce este in neregula cu mine acum ?

Ce este totusi cu aceasta transformare ?

Traim cu totii in aceasta societate in care la tot pasul vedem oameni care mai de care mai nemultumiti, vedem tot felul de stiri la televizor si auzim fel de fel de relatari de-a dreptul grotesti la radio, sau in media si asistam in general la propria noastra suferinta in fata careia cei mai multi oameni se simt neputinciosi, fara orizont si nestiind incotro s-o apuce.

Ajungem seara acasa epuizati, dupa o zi de munca stresanta si obositoare, nu fiindca am avut de muncit efectiv, ci datorita faptului ca am interactionat cu diverse fiinte sau situatii care ne-au generat neplacere, emotii negative,stari de frustrare, uneori chiar ura fatisa.

Stam deoparte, fara sa facem nimic, lasam sa treaca uneori fiecare clipa pe langa noi, asteptand intotdeauna de la altii aproape totul, judecand, criticand, rememorand din cand in cand intamplarile de peste zi, si trimitand atunci cand ne aducem aminte de respectiva persoana si/sau situatie ganduri abjecte, injuraturi sau cine stie ce alta modalitate in care noi consideram ca “ne-am facut dreptate”.

Si apoi, “relaxandu-ne” in fata televizorului suntem uimiti, oripilati si indignati de tot ce ni se prezinta acolo, si scarbiti peste masura, mai zicem “ vreo doua” in gand sau cu voce tare, ca sa ne “ eliberam” si uite asa mai trece o zi din viata noastra din care din pacate nu intelegem mai nimic.

Acum este momentul sa ne dam seama ca asa nu mai merge, ca a venit timpul si acum este, ca sa incepem sa lucram cu noi insine, sa schimbam directia in care ne indreptam prin modificarea felului nostru de a fi si de a ne raporta la lume si viata.

Incepe cu pasi mici dar siguri. Drumul nu este usor, dar este pentru cei temerari.

Imagineaza-ti pentru o clipa o alta zi din viata ta cu alte obiceiuri. Oare cum ar fi ?

Iti mai aduci aminte cat de frumoasa este lumea cand esti indragostit, ii iubesti chiar pe toti fara motiv si parca nimic nu te poate scoate din acea stare. Insa e suficient sa ai o incercare cat de mica, si totul se duce de rapa, devii trist, abatut, frumusetea lumii dispare si nori negri vin asupra-ti.

Cum sa facem atunci sa tinem acul busolei mereu in directia cea buna ?

Aceasta presupune o asumare responsabila din partea noastra a intentiei de a ne transforma in sens pozitiv si profund, de a urmari in permanenta sa fim din ce in ce mai constienti de tot ceea ce facem, gandim, simtim si actionam. Trebuie sa incepem sa punem capat tuturor starilor inferioare si necontrolate, sa alchimizam veninul in miere, asa cum spune si poetul:

“ Din bube ,mucegaiuri si noroi

Iscat-am frumuseti si preturi noi .”

Trebuie sa intelegem si sa admitem ca fara o schimbare de atitudine in fata vietii nu este cu putinta sa avem o viata mai buna, asa cum de altfel la modul fundamental ne-o dorim cu totii.

Pentru aceasta este imperios necesar ca noi insine sa avem dorinta de a ne elibera de falsele constrangeri limitatoare care ne tin prizonieri de atata si atata vreme in acest trup, si sa incepem sa muncim, sa construim, sa remodelam sufletul nostru chinuit de atatea griji, incertitudini si suferinte.

Sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne mobilam interior, inlocuind tot ceea este inferior, decazut, fara valoare si lipsit de frumusete in noi insine, cu tot ceea este bun, frumos, universal valabil, inaltator. Cei care vor persevera in a face acest exercitiu cu credinta, vor observa la un moment dat schimbari calitative in viata lor, iar unghiul de perceptie asupra vietii va fi cu totul altul.

Ce ziceti ? Incercati ?